E 5:00 dimineata si nu am somn, probabil din cauza gandurilor care imi rascolesc mintea.
Stiu ca nu am scris de mai bine de o luna, dar am fost mult prea ocupata sa-mi las imaginatia sa-si croiasca o panza de idei, inspirate din experiente proprii si din Scriptura desigur.
Daca m-as pune sa scriu, probabil n-as termina prea curand, asa ca voi scrie totul pe scurt, incercand sa surprind detaliile importante, care s-au petrecut in ultimele luni.
E asa bine sa imi prostern gandurile pe blog din nou, mi-a lipsit asta sa stii!
Nici nu stiu de unde sa incep pentru ca incerc sa sumarizez o sumedenie de idei, dar voi scrie pe scurt ce s-a petrecut in ultimul an. Tin minte ca acum aproape un an am renuntat la slujirea in biserica, am renuntat sa ma mai implic datorita unor factori care m-au determinat sa iau atitudine si sa schimb rutina din viata mea. Apropo, cred ca rutina e un pacat daca nu zideste si daca aduce monotonie in viata ta. Renuntarea la rutina aduce schimbare, iar schimbarea poate aduce confuzie. Da, in acel moment eram confuza, pentru ca ascultam vocile critice care trebuiau inabusite, si a trebuit sa caut adanc in mine vocea interioara care-mi vorbea si imi calauzea pasii. Vocea interioara fiind Dumnezeu!
Totusi, chiar si dupa ce am inceput sa ascult de vocea interioara, au urmat momente de confuzie, asta pana in ziua in care am schimbat anturajul de dinainte cu un anturaj total diferit. Am pus piciorul pe un pamant uscat, steril unde nu crestea nimic, si m-am speriat de anturajul nou in care ma aflam. Uram mediul in care ma aflam, si uram ceea ce deveneam eu. Deveneam ceva ce nu credeam ca pot fi.
Imi pierdeam veselia, energia, imaginatia si ma schimbam intr-un om irascibil, lipsit de viata care nu mai voia sa fie in compania nimanui, si probabil nimanui nu ii mai placea compania mea.
Dar in timpul acesta, degetul Lui Dumnezeu apasa asupra mea pentru a ma modela, si apasa, si apasa...si ma slefuia si iar apasa.
Iar acum a venit vremea sa spun ca sunt recunoscatoare pentru perioada aceea, deoarece Dumnezeu m-a invatat sa supravietuiesc intr-un mediu secetos.Ba mai mult, m-am inradacinat in Scriptura, in cerul Sau, m-a sapat adanc pe Mana Sa, si m-a invatat sa supravietuiesc. Si chiar mai mult decat supravietuire, El m-a facut biruitoare pe stanca Sa!
Nu am cuvintele potrivite pentru a-I multumi indeajuns, dar Ii multumesc ca m-a invatat sa fiu mireasma Lui Cristos printre oameni, Ii multumesc ca bunatatea Sa se innoieste in fiecare dimineata, si rauri de binecuvantare se revarsa peste mine, incat uneori Il intreb daca mai are de unde.
Asa ca oriunde ai fi, inradacineaza-te in cerul Sau si nu doar ca vei supravietui, ci vei fii biruitor pe stanca Sa; si bucura-te de invataturile si de experientele de care ai parte pe drumul tau, chiar daca nu e neted. :)
"Scoala-te, lumineaza-te caci lumina ta vine si slava Domnului rasare peste tine"
Isaia 60:1
Audrey Assad - Everything Is Yours - this song brings back memories for me.
